15 riscuri IT pentru companii pe care antreprenorii nu le văd la timp

Riscuri IT invizibile – 15 probleme pe care trebuie să le previi 

Securitatea IT nu este doar despre antivirus sau parole complicate. În realitate, multe dintre riscurile IT pentru firme nu vin din atacuri sofisticate, ci din greșeli banale și lipsa unor măsuri simple de prevenție.

Multe afaceri funcționează adesea pe încredere, improvizație și soluții punctuale. Totul pare în regulă – până când apare un blocaj, o pierdere de date sau o notificare de la autorități. Iar atunci, întrebarea nu mai este „ce s-a întâmplat?”, ci „de ce nu am verificat mai devreme?” sau „de ce nu am prevenit asta?”

Un audit IT realizat periodic îți poate arăta exact unde sunt punctele slabe din infrastructura ta digitală, înainte ca acestea să fie exploatate.

Acestea sunt cele mai frecvente situații întâlnite în companii, care trec neobservate până devin probleme concrete:

1. Consideri că firma ta nu e o țintă pentru hackeri? Realitatea e diferită.

Context: Mulți antreprenori consideră că atacurile cibernetice vizează doar corporațiile sau instituțiile publice. În realitate, firmele mici sunt afectate mai des, tocmai pentru că au protecție slabă, acces liber la date și lipsa unor politici clare.

Potrivit raportului Business Internet Security 2025 realizat de Orange Business, peste jumătate dintre incidentele cibernetice raportate în România au vizat IMM-uri, confirmând că mărimea companiei nu te face mai puțin expus.

Risc: Atacatorii nu aleg victimele în funcție de mărimea firmei, ci de ușurința cu care pot intra. Dacă datele companiei tale sunt disponibile fără măsuri minime de securitate, e doar o chestiune de timp până vor fi exploatate – direct sau printr-o breșă indirectă.

Această percepție greșită despre siguranță duce adesea la obiceiuri periculoase, cum este partajarea conturilor între angajați.

2. Conturi partajate între angajați 

Context: În multe firme mici, mai mulți angajați folosesc același cont de e-mail, aceeași parolă de acces în platforme sau un singur cont de administrator pentru mai multe aplicații. Pare eficient și comod, dar în realitate compromite atât securitatea, cât și responsabilitatea.

Risc: Când nu știi cine a făcut o modificare, cine a șters un fișier sau cine a accesat un document sensibil, nu mai poți controla sau repara nimic. În plus, dacă apare o breșă, nu poți dovedi nici cine a fost vinovat, nici că ai luat măsuri.

Odată ce mai mulți oameni folosesc același cont, următoarea problemă apare rapid: imposibilitatea de a urmări cine a făcut ce.

3. Lipsa trasabilității în activitățile digitale

Context: Atunci când apare o problemă – un fișier important dispare, un document e modificat greșit sau o setare e schimbată – întrebarea firească este: cine a făcut asta și când? În lipsa unor loguri sau a unei monitorizări de bază, răspunsul nu poate fi aflat.

Risc: Această lipsă de trasabilitate nu doar complică rezolvarea incidentelor, ci face imposibilă învățarea din greșeli și prevenirea lor.

Iar dacă nu poți identifica sursa problemei, e foarte posibil să descoperi prea târziu că nici backupul pe care te bazezi nu este funcțional.

4. Backupul există… dar funcționează?

Context: Multe firme presupun că datele sunt în siguranță doar pentru că folosesc servicii cloud sau au un sistem de backup configurat cândva. Însă puțini verifică dacă acel backup este complet, actualizat sau dacă poate fi restaurat rapid în caz de nevoie.

Risc: Mai grav este că, în unele cazuri, sincronizarea cu cloudul este confundată cu un backup real.

Un backup defectuos nu înseamnă doar pierderi tehnice, ci poate genera și consecințe legale serioase.

5. Riscuri legale care apar fără atacuri informatice

Context: În percepția multor antreprenori, legislația privind protecția datelor (precum GDPR) se aplică doar în cazuri extreme, după un incident major sau o reclamație oficială. În realitate, firmele pot fi sancționate chiar și atunci când nu există un atac – simpla lipsă a unor măsuri de bază poate fi considerată neglijență.

Risc: Ignorarea acestor obligații poate duce la amenzi considerabile și pierderea încrederii clienților.

La fel de riscant este și atunci când întreaga infrastructură depinde de o singură persoană.

6. Toată infrastructura IT depinde de o singură persoană

Context: În multe firme, întregul sistem IT – de la emailuri și conturi, până la backupuri și aplicații – este gestionat de o singură persoană: un angajat intern sau un colaborator extern. Deși pare o soluție eficientă pe termen scurt, această dependență devine riscantă dacă persoana respectivă pleacă, se îmbolnăvește sau pur și simplu nu mai răspunde.

Risc: Lipsa unui plan de continuitate IT poate paraliza activitatea companiei.

Iar dacă acea persoană pleacă, pericolul crește exponențial atunci când accesul digital nu este retras la timp.

7. Plecarea unui angajat nu înseamnă și închiderea accesului digital

Context: Când cineva părăsește firma, de cele mai multe ori se recuperează badge-ul de acces, telefonul sau laptopul, dar conturile online rămân active. E-mailul continuă să funcționeze, accesul la fișiere din cloud este valabil, iar conturile în platforme externe nu sunt dezactivate.

Risc: Fostul angajat poate accesa sau chiar șterge date sensibile mult timp după plecare.

Chiar și atunci când accesul este corect gestionat, alte practici pot submina securitatea, cum ar fi folosirea adreselor gratuite pentru comunicarea cu clienții.

8. Utilizarea adreselor de e-mail gratuite pentru comunicarea cu clienții

Context: Unele firme folosesc adrese Gmail, Yahoo sau Outlook în locul domeniului propriu. Pe lângă imaginea neprofesionistă, aceste conturi sunt mai vulnerabile la phishing și nu pot fi integrate în politici de securitate.

Risc: Odată pierdut accesul la un astfel de cont, firma nu îl mai poate recupera și poate pierde informații critice.

Problema devine și mai serioasă dacă, pe lângă lipsa de control pe email, rețeaua Wi-Fi a firmei este nesecurizată.

9. Wi-Fi nesecurizat 

Context: Parola rețelei de birou e aceeași de ani de zile, circulă pe la colaboratori și clienți, iar traficul nu e segmentat. Astfel, oricine conectat poate scana și accesa dispozitive din rețea.

Risc: Un atacator prezent fizic în sediu poate accesa datele companiei fără a trece de alte măsuri de securitate.

Conectarea necontrolată la rețea poate oferi atacatorilor același nivel de acces privilegiat pe care unii angajați îl păstrează prea mult timp

10. Acces privilegiat acordat pe termen nedefinit

Context: Un angajat sau un colaborator primește acces complet „ca să rezolve mai repede”. Problema apare atunci când acest acces extins nu este restricționat după finalizarea proiectului.

Risc: Persoana poate face modificări critice sau poate accesa informații care nu mai sunt relevante pentru rolul său.

Cu cât există mai multe puncte de intrare necontrolate, cu atât crește riscul ca datele să fie stocate temporar și nesecurizat.

11. Date stocate „temporar” pe stick-uri sau harduri externe

Context: Informații sensibile ajung pe medii de stocare portabile fără criptare, apoi se uită de ele. Aceste dispozitive pot fi ușor pierdute sau furate.

Risc: În caz de pierdere, datele sunt complet expuse și pot ajunge pe mâini greșite.

Datele expuse pe dispozitive portabile sunt la fel de vulnerabile ca și software-ul neactualizat sau fără licență.

12. Licențe software expirate sau neutilizate

Context: Softuri folosite zilnic, dar cu licențe expirate sau fără actualizări. Pe lângă riscul legal, lipsa update-urilor deschide vulnerabilități grave de securitate.

Risc: Aceste vulnerabilități pot fi exploatate rapid de atacatori pentru a compromite sistemele.

Iar un software vulnerabil, combinat cu lipsa autentificării multifactor, este o invitație deschisă pentru atacatori.

13. Aplicații online fără autentificare multifactor (MFA)

Context: Conturile de email, CRM sau platforme de facturare au protecție doar printr-o parolă. Dacă aceasta este compromisă, accesul la date este imediat și complet.

Risc: Lipsa MFA crește semnificativ riscul de furt de date și compromitere a conturilor.

Chiar dacă sistemele sunt securizate, pierzi controlul atunci când datele de business se amestecă cu cele personale ale angajaților.

14. Date personale amestecate cu date de business

Context: Documente de firmă sunt stocate în conturi Google Drive sau OneDrive personale ale angajaților. La plecarea acestora, firma nu mai are acces la documente.

Risc: Protecția GDPR devine imposibilă, iar recuperarea datelor poate fi blocată definitiv.

În final, datele aflate pe dispozitive personale fără protecție corespunzătoare devin o poartă de acces pentru oricine le găsește sau le fură.

15. Dispozitive personale necontrolate

Context: Angajații folosesc telefoane sau laptopuri personale pentru emailuri și documente de firmă, fără criptare, fără antivirus și fără control asupra accesului.

Risc: Un telefon pierdut poate însemna acces liber la datele companiei.

Concluzie

Într-un mediu de business din ce în ce mai dependent de tehnologie, riscurile IT pentru companii nu mai pot fi tratate ca o problemă „de mâine”. Multe dintre ele nu implică atacuri externe sau breșe spectaculoase, ci apar din gestionarea ineficientă a accesului, lipsa unei trasabilități clare și absența unui plan de prevenție.

Un audit de securitate IT nu este un cost, ci o acțiune de management responsabil. Este echivalentul unei inspecții tehnice periodice – menită să identifice:

• • ce nu funcționează corect
  • ce lipsește
  • ce poate fi îmbunătățit înainte ca o problemă să afecteze activitatea firmei

Dacă vrei să ai o imagine clară asupra nivelului actual de protecție al companiei tale și să iei decizii bine informate, poți începe cu un audit de bază, adaptabil realității fiecărei firme, indiferent dacă are 3 sau 30 de angajați.

Soluțiile există, important este să le implementezi din timp.